Sub influenta factorilor de mediu — a variatiilor meteorologice— organismul uman reactioneaza diferit, in functie de conditiile geografice, de sex, virsta etc., ceea ce impune nu numai respectarea anumitor reguli de alimentatie adecvate sezonului ci si a unor masuri de protectie a organismului in functie de factorii atmosferici, precum si unele ingrijiri igieno-cosmetice corespunzatoare.
Nu toata lumea suporta la fel frigul, dupa cum nu toata lumea suporta la fel caldura. Trebuie sa stim sa ne adaptam conditiilor de mediu proprii fiecarui anotimp in parte si sa ne ingrijim cit mai bine pastrindu-ne sanatatea si frumusetea.

Iarna

Multe persoane considera iarna un sezon de sedentarism, in asteptarea zilelor mai frumoase. O asemenea mentalitate nu poate influenta decit negativ organismul si frumusetea. Diminuarea activitatii influenteaza functiile fiziologice normale ale intestinului si ficatului, paleste stralucirea tenului, dupa cum frinarea secretiei glandulare sebacee impiedica eliminarea toxinelor. Apar o serie de boli de sezon, reumatism, gripa, bronsita etc.
Trecerea de la frig la caldura face ca sangele din straturile profunde ale pielii sa patrunda la suprafata provocind o dilatare brusca a vaselor capilare. Cind aceste vase sint mai fragile, ele ramin dilatate si nu rareori apare cu- peroza.
Supraincalzirea apartamentelor, evitarea mersului pe jos, pe zapada, sint tot atitia factori negativi asupra starii generale.
Caldura centrala usuca aerul, ceea ce dauneaza pielii, caci o deshidrateaza. Este recomandabil deci ca in apartament, pe calorifer sa fie asezate vase cu apa, iar aerisirea incaperilor sa se faca cit mai des posibil. Caldura din spatiile inchise ne face sa resimtim mai puternic frigul de afara.

Unii considera, in mod eronat, ca pentru a ne incalzi ingerarea de alcool ar fi recomandata. Falsa impresie de incalzire are insa consecintele ei, alcoolul actionind negativ asupra ficatului. Tutunul — datorita nicotinei care este si un vasoconstrictor are si el consecinte negative, in sensul ca la frig se accentueaza efectul vasoconstrictor, actionind totodata asupra vitaminei G din organism, atit de necesara in lupta cu frigul.

• In sezonul de iarna nu trebuie sa ne alimentam excesiv supunind organismul la eforturi suplimentare.
• Imbracamintea calduroasa, manusile groase, ne vor proteja impotriva lapovitei, ninsorii, viscolelor, care pot dauna si frumusetii, iarna fiind anotimpul care necesita masurile de protectie cele mai complexe. in afara alimentatiei adecvate se impun exercitii de gimnastica si practicarea sporturilor de iarna. Plimbarile zilnice trebuie respectate, ele favorizind circulatia sin- gelui.
• Practicarea masajului sub dus cu ajutorul unei perii pornind de la extremitati spre centru ajuta la calirea organismului. Masajul facial si gimnastica faciala vor stimula circulatia sanguina.Sub influenta frigului, unele functii vitale ale pielii sint mult diminuate, afluxul de singe ca si activitatea glandelor sebacee fiind reduse; de asemenea pielea este defectuos hranita, se usuca si se deshidrateaza. Persoanele cu tenul uscat sint cel mai mult afectate, dar si persoanele cu tenul gras trebuie sa-si protejeze pielea care in caz contrar este expusa ridarii.
• Folosind fardurile mai mult ca in alte anotimpuri, trebuie sa avem grija sa curatim si sa hranim pielea cit mai bine. Zapada topita si strecurata prin tifon se recomanda oricarui fel de ten, pe tenul gras putindu-se chiar trece un bulgare de zapada care micsoreaza porii. in scop preventiv, protejarea obrazului trebuie facuta si in cazul pielii sensibile, predispusa cuperozei, aplicindu-se zilnic o crema protectoare, care este necesara chiar daca ne fardam, fardul simplu neprotejind suficient pielea.
• Crema protectoare va fi aleasa dupa natura tenului, pentru tenul gras folosindu-se o crema pe baza de stearati. Pentru tenul normal si uscat se vor utiliza creme grase pe baza de ceara de albine, unt de cacao, cetaceu, lanolina etc. Peste crema protectoare se poate aplica fondul de ten sau direct pudra, care vor contribui de asemenea la protejarea obrazului. Cremele sau lotiunile pentru albirea pielii nu se vor folosi in acest anotimp, ele accentuind gradul de uscaciune al acesteia.
• Tenului uscat si deshidratat i se vor aplica masti hidratante cu adaos de vitamine (din mai multe straturi de tifon vom face o masca cu goluri in dreptul ochilor, nasului si gurii, iar din musetel, nalba, soc, vom face o infuzie, cu care vom imbiba masca si o vom aplica pe obraz timp de 20 de minute). Daca tenul se descuameaza din cauza uscaciunii, in locul infuziei vom intrebuinta ulei de masline. Pentru a preintimpina arsurile si pigmentarile obrazului, datorate actiunii razelor solare directe sau reflectate de zapada, se recomanda ca in componenta cremelor si pudrelor sa se adauge o substanta ecran, ca de exemplu chinina bromhidrica sau sulfurica. Pleoapele vor fi unse dimineata si seara cu crema grasa, iar genele vor fi periate zilnic cu ulei de ricin proaspat.
• Protejarea buzelor se va face cu cerat labial — alifia de strugure — sau daca obisnuim sa ne fardam, vom aplica un ruj de buze gras. Nu se vor umezi si nu se vor musca buzele, intrucit acest obicei duce la aparitia de crapaturi. Seara se vor unge buzele cu vaselina sau o crema grasa obisnuita.
• Nasul — daca se roseste poate fi supus zilnic unui masaj prin descrierea de mici cercuri, pornind de la virf spre radacina si periat cu o periuta moale. Se recomanda de asemenea aplicarea compreselor alternante, calde-reci, precum si inhalat ile cu infuzii de plante.
  inrosirea urechslor si furnicaturile vor fi evitate prin purtarea de caciulite si fulare. De asemenea se recomanda ca urechile sa fie masate utili- zind o crema grasa sau vitamina A solutie.
• Frigul usuca parul, iar aerul umed strica coafura. Este bine deci sa nu umblam cu capul descoperit ferindu-ne in acest mod si de raceala. Daca purtam mai mult timp caciulite, basti, basmale, se constata o ingrasare a pielii capului si parului. Vom peria deci parul cu regularitate, si il vom curati fric- tionind radacina parului cu un tampon de vata imbibat cu o lotiune tonica.
• Mainile. Se va evita iesirea in frig, sau ger, cu miinile neacoperite de manusi (care trebuie sa fie mai largi), sau cu miinile umede. Seara se recomanda bai alternative calde-reci, timp de 5 minute, apoi masarea cu vitamina A solutie sau untura de peste, mai ales daca prin natura muncii noastre, lucram cu detergenti sau solutii lesioase — care usuca si deshidrateaza pielea miinilor. Se va tine seama de faptul ca prin spalarea mii- nilor mai des, pielea ramine fara stratul protector deci ungerea lor cu crema este o necesitate.
• Picioarele vor fi protejate impotriva degeraturilor. in acest sens o incaltaminte comoda, ciorapi de lina, precum si masaje zilnice cu alcool camforat vor preintimpina acest neajuns. Daca insa, cu toate masurile luate, munca activa, alimentatie corespunzatoare, exercitii de gimnastica, masuri de protectie, plimbari in aer liber, constatam totusi ca nu suportam frigul, inseamna ca exista tulburari de alta natura care necesita sfatul medicului.